Ce este de fapt alimentatia sanatoasa ? Teoria pe intelesul tuturor (partea a II-a)

Pentru inceput sa vedem care sunt rolurile principiilor alimentare pe care le consumam.

In primul rand, proportia lor sanatoasa in cadrul unui meniu zilnic este de 50% glucide, 10-15% proteine si 35% lipide.

Glucidele reprezinta principala sursa de energie a organismului, atunci cand depunem un efort de orice natura ar fi el. De asemenea glucidele au si rol plastic, intrand in compozitia membranei celulare si a tesuturilor. Nu in ultimul rand intra in compozitia unor produsi de detoxifiere si participa activ la buna functionare a tractului digestiv prin fibrele alimentare, care sunt tot o forma de glucide.

Proteinele au rol structural si de refacere a tesuturilor, intra in compozitia majoritatii hormonilor si enzimelor si mentin un echilibru acido-bazic optim in corp.

Lipidele constituie una din rezervele de energie a corpului, intra in structura membranelor celulare si au efect anti-inflamator. Ele asigura de asemenea transportul si absorbtia vitaminelor liposolubile: A, D, E, K. Si de asemenea lipidele confera gust si savoarea mancarii.

Haideti sa vedem acum diferentele intre diversele surse de glucide, proteine si respectiv lipide.

Sa luam un prim exemplu: un mar la fel ca un suc de mere ofera corpului glucide sub forma de fructoza si glucoza. Dar atunci cand sunt consumate, procesarea lor pana la produsii finali difera. Marul contine pe langa glucide, vitamine, minerale si fibre vegetale. Toate acestea asigura o eliberare treptata a energiei in organism si imbunatateste digestia. Sucul, pe de alta parte determina o crestere brusca si brutala a glicemiei, antrenand de asemenea o secretie compensatorie de insulina pentru echilibrarea nivelului de zahar in sange.

Corpul poate folosi o cantitate limitata de glucoza la un moment dat, iar excesul acesteia determina cateva efecte adverse redutabile: in primul rand tot ceea ce nu este folosit se transforma in grasime, care se depune in corp la nivel abdominal si visceral (pe organele interne). In al doilea rand, excesul de glucide, in special fructoza, determina o stare inflamatorie deosebita in corp, ce mai departe poate duce in timp la acumularea de produsi procancerigeni si dezvoltarea placilor de aterom.

Inflamatia interna este similara cu cea pe care o stim cu totii si o resimtim atunci cand ne taiem la un deget sau ne ciupeste un paianjen. Locul se umfla, se inroseste, devine mai cald si favorizeaza dezvoltarea unor infectii. Din pacate, atunci cand toate astea se petrec pe interior, nu le resimtim decat cand este prea tarziu. Nu in ultimul rand, excesul de glucide simple, rafinate (sucuri, prajituri) poate duce la cresterea nivelului de acid uric din organism, o stare ce predispune la aparitia gutei.

Am abordat pe scurt glucidele, dar haideti sa vedem cum stau lucrurile in ceea ce priveste proteinele. Din nou un exemplu: o portie de ciuperci la cuptor si o bucata de carne de vita ofera proteine organismului, dar calitatea lor si efectul final asupra corpului nu este acelasi. S-a propagat si inca este in voga un mit conform caruia omul are nevoie de multe proteine pentru a supravietui. De fapt, o persoana obisnuita de 70 kg are nevoie de maxim 56 g de proteine pe zi si asta reprezinta doar 10-15% din necesarul energetic si caloric.

Studiile au aratat ca in ceea ce priveste carnea, in special cea rosie, consumul ei creste riscul dezvoltarii cancerului, creste riscul de boala renala cronica si de asemenea boala cardiovasculara (efect indirect prin continutul bogat de grasimi).

Este interesant ca pestele este o exceptie in acest caz si consumul sau este asociat cu o reducere a afectiunilor cardiovasculare sau diabetului, partial prin continutul de grasimi sanatoase de tip omega-3 pe care il contine. Proteina vegetala nu determina niciunul din aceste efecte adverse redutabile si mai mult decat atat, consumul de proteina din soia reduce riscul de cancer de prostata, cancer mamar si amelioreaza chiar simptomele menopauzei.

Timp de milenii, majoritatea populatiei globului si-a mentinut existenta cu ajutorul produselor pamantului: cereale, leguminoase, cartofi, zarzavaturi si fructe. Cu exceptia potopului din timpul lui Noe, niciun cataclism natural n-a reusit sa opreasca inmultirea omenirii. Este adevarat ca in toate timpurile a existat un mic numar de oameni privilegiati, care isi puteau permite luxul de a consuma si carne.

In tarile civilizate, consumul de carne s-a raspandit abia in ultimii 150 de ani.
In anul 1816, in Germania, consumul anual de carne si de mezeluri a fost de 13,7 kg pe cap de locuitor; in anul 1900, de 47 kg; in anul 1975, de 82,6 kg; iar in 1993, de 95,5 kg. Aceasta crestere enorma s-a realizat mai ales prin carnea de porc, iar in ultimii 25 de ani si prin carnea de pasare.

Cifre similare sunt inregistrate in majoritatea tarilor civilizate si explica destul de clar cresterea incidentei bolilor cardiovasculare, a diabetului si a diverselor tipuri de cancer.

S-a constatat ca, in timp ce grasimile animale au un rol esential in aparitia aterosclerozei, in special a infarctului miocardic si a celui cerebral, acizii grasi polinesaturati, care predomina in uleiurile de floarea-soarelui, de soia, de germene de porumb si in margarina preparata din ele, cresc riscul bolilor canceroase.

Ei bine, poate ca am lamurit niste lucruri prin ce v-am expus pana acum sau din contra am creat si mai multa confuzie. Eu sper doar sa va fi starnit interesul pentru a cerceta mai mult pe aceasta tema.

Omul a fost creat vegetarian, apoi a devenit omnivor (cu anumite restrictii bine stabilite de Biblie), iar mai apoi a uitat toate acestea si a inceput sa manance de toate, fara discernamant. La urma, ca intr-un cerc perfect, a inceput sa realizeze ca nu tot ce zboara se mananca si ca ceea ce punem zilnic in farfurie se reflecta in calitatea vietii. Si astfel vedem astazi un trend tot mai raspandit al dietelor vegetariene, mediteraneene, ovo-lacto-vegetariene. Deci ne-am cam intors de unde am plecat… asta pentru cei care au inteles ca avem o responsabilitate asupra corpului nostru.

S-a constatat prin studii observationale, dar si interventionale extinse ca cei mai longevivi oameni au o dieta preponderent vegetariana, consuma ocazional peste si lactate, fac multa miscare si se odihnesc suficient (7-8 ore pe noapte).

Un studiu clasic a fost efectuat, acum mai bine de 30 de ani, de catre cercetatorul scandinavian dr. Per-Olaf Astrand. Lucrand cu un grup de atleti cu o foarte buna conditie fizica, dr. Astrand le schimba dieta la fiecare trei zile. La sfarsitul fiecarei perioade de trei zile, atletii trebuiau sa pedaleze pe o bicicleta cu o viteza mare, pana ce nu mai puteau, adica pana la epuizare. ªi iata rezultatele obtinute: Dupa trei zile de dieta bogata in carne, deci bogata in proteine si in grasimi, atletii au putut pedala 57 de minute.
Dupa trei zile de alimentatie mixta, saraca in carne, in grasimi si in proteine, dar bogata in vegetale, atletii au rezistat sa pedaleze o ora si 54 de minute, deci de doua ori mai mult.
Dupa trei zile de dieta exclusiv vegetariana, durata pedalarii a fost de doua ore si 47 de minute, deci de trei ori mai mult decat atunci cand se alimentau cu o dieta bogata in carne si in grasimi.

Nu am pretentia ca am abordat exhaustiv problematica nutritiei, ci doar am vrut sa va starnesc curiozitatea si sa avertizez asupra importantei alimentelor pe care le asezam in farfuria noastra si sper ca in timp obiceiurilor noastre sa devina mai apropiate de ceea ce stiinta demonstreaza tot mai des.

In final, vreau sa va incurajez sa aprofundati mai mult acest subiect, de o importanta majora pentru sanatatea noastra si voi publica in continuare informatii utile pentru voi.