Consumul de alcool – cat de mult este prea mult ?

A consuma alcool este un obicei des intalnit, fie ca mijloc de relaxare sau socializare si din pacate uneori si ca refugiu pentru probleme, cand devine abuz. De multe ori am auzit in cabinet replica: “Eu nu consum alcool, doar vin si bere ocazional.”

Si din pacate multi nu asociaza bauturile slab alcoolice cu alcoolul, iar termenul “ocazional” este foarte vag, putand varia de la o data pe saptamana pana la consum la fiecare masa. (o masa = o ocazie).

Cu siguranta ati auzit vorbindu-se despre efectele benefice ale consumului moderat de alcool, in special vinul rosu, ati citit tot felul de opinii sau chiar studii care se contrazic cu privire la efectele alcoolului etilic (caci despre el vorbim) asupra sanatatii.

Alcoolul poate fi obtinut prin fermentare din diverse fructe (struguri, prune, visine, afine) sau cereale si efectele sale sunt diverse in functie de individ si cantitatea consumata.

Alcoolul etilic este o substanta ce se degradeaza la nivel hepatic cu ajutorul enzimelor alcool dehidrogenaza si aldehid dehidrogenaza. Cantitatea de alcool procesata pe ora depinde de cate enzime poseda fiecare individ si acest aspect este determinat genetic. Acetaldehida este produsul de degradare si din pacate se constituie intr-un compus cu binecunoscut rol cancerigen (1). Aceasta poate afecta ficatul, principalul loc de metabolizare, dar de asemenea si muschii si creierul, unde este descompus o parte din alcoolul ingerat. Un studiu din 2011 arata ca pana si un pahar de bautura pe zi creste cu 20% riscul de cancer faringian si bucal, si cu 30% pentru cancerul esofagian cu celule scuamoase. (2)

Consumul de alcool creeaza de multe ori dependenta si efecte nedorite asupra creierului si capacitatii de a gandi si actiona. De asemenea un consum crescut de alcool determina modificari structurale si functionale la nivelul substantei cerebrale. (3) Un studiu din 2009 a aratat ca un aport chiar minim de alcool, micsoreaza creierul si volumul materiei cenusii (4)

Un studiu din 2018 a demonstrat ca o luna de abstinenta de la alcool a oferit o imbunatatire semnificativa a rezistentei la insulina, a nivelului tensiunii arteriale, greutatii corporale, profilului lipidic si a testelor functiei hepatice, comparativ cu grupul de control care a continuat sa consume bauturi alcoolice. De asemenea s-a constatat o reducere a expresiei factorului de crestere endoteliala vasculara si a celui epidermal, molecule cheie in dezvoltarea cancerului. (5)

Unul din cele mai mari studii efectuate pana la ora actuala pe o perioada de 26 ani in 195 de tari a concluzionat transant: “The level of alcohol consumption that minimised harm across health outcomes was zero (95% UI 0·0–0·8) standard drinks per week” (Nivelul de alcool a fi consumat pentru a micsora efectele negative asupra sanatatii este de zero bauturi pe saptamana). (6)

Autorii au aratat ca s-au gasit si dovezi ca un nivel scazut al consumului de alcool ar oferi ceva protectie cardiovasculara si posibil si pentru diabetul zaharat sau accidentul vascular, dar beneficiile au fost cu mult depasite de efectele daunatoare ale alcoolului.

Consumul de alcool a reprezentat o cauza principala de cancer la femeile peste 50 de ani. La nivel global, 27% din decesele cauzate de cancer la femei si 19% din cele la barbatii peste 50 de ani erau legate de consumul de alcool. In ce priveste tinerii, principala cauza de deces datorata consumului de alcool a fost tuberculoza, urmata de accidentele rutiere si suicidul.

Nu in ultimul rand, un studiu din Japonia, publicat in 2019 a aratat o crestere a riscului de cancer la nivelul tubului digestiv chiar in randurile celor care consumau maxim un pahar de alcool pe zi (indiferent de natura sa). (7)

Pagina Institutului National impotriva Cancerului din SUA (8) afirma ca nu exista dovezi ale protectiei oferite de consumul de vin rosu asupra sanatatii (cum presupun sau sustin multi). De asemenea explica si principalele mecanisme prin care alcoolul predispune la cancer:

  • metabolizarea alcoolului etilic (etanolului) in acetaldehida, un compuse toxic si posibil cancerigen, ce altereaza ADN-ul si proteinele
  • generarea de specii reactive de oxigen, care produc oxidare si distructia ADN-ului, proteinelor si lipidelor din organism.
  • scade absorbtia si metabolizarea anumitor vitamine si nutrienti ce ar scadea riscul de cancer: vitaminele A, D si E, complexu de vitamine B, acidul folic, vitamina C, carotenoizii
  • creste nivelul sangvin de estrogen, un hormon sexual cu rol in declansarea cancerului de san

In concluzie, dovezile sunt multe, coplesitoare si extrem de clare: consumul de alcool dauneaza grav sanatatii in orice cantitate si chiar daca poate am suparat pe cineva cu acest articol, imi mentin parerea. Sfatul meu este de a evita oricand si oriunde consumul de alcool, fiindca posibilele beneficii (inconstant dovedite) sunt cu mult depasite de efectele sale negative.