Monoglutamatul de sodiu – cat de nociv este de fapt ?

Monoglutamatul de sodiu (E621) este un aditiv alimentar destul de controversat si sunt adesea intrebat daca este sau nu sigur pentru a fi consumat. As dori ca in acest articol sa va aduc argumente stiintifice si explicatii despre acest aditiv.

In primul rand, monoglutamatul de sodiu este o substanta intalnita adesea in natura si in alimente (fara a fi adaugat in mod artificial) – lapte (inclusiv cel matern), rosii, branza, drojdie, izolat proteic de soia. (1)

Este responsabil pentru savoarea data mancarii si contribuie la declansarea celui de-al cincilea gust – umami. A fost izolat pentru prima data in Japonia in anul 1908 din supa de alge marine. Apoi, profesorul Kikunae Ikeda l-a patentat si a inceput productia in masa.

Corpul uman produce circa 50g glutamat zilnic si il utilizeaza in procese metabolice de reconstructie proteica si generare de energie. Structura sa este identica celei din monoglutamatul de sodiu (MGS) alimentar, care se produce din fermentarea amidonului sau a sfeclei de zahar. (2)

Ce spun studiile despre MGS?

Ei bine, nu exista pana acum nici un studiu care sa il lege de efecte adverse neurologice ca Alzheimer, Parkinson, dementa si nici de cancer, cum se sugereaza adesea. (3)

Si atunci de unde atata frica si controverse? Ei bine, in anii ’60 un studiu a aratat ca injectarea de MGS la soareci determina leziuni cerebrale. Multe carti sau materiale au exploatat de atunci acest lucru, neluand in calcul cateva aspecte – in primul rand, testele pe animale nu pot fi intotdeauna translatate la oameni fiindca nu avem un metabolism identic. In al doilea rand, doza injectata a fost extrem de mare, imposibil de consumat intr-o zi de un om (raportat la kg corp). Apoi, doza a fost injectata, si nu administratat cu mancarea, o diferenta esentiala in ce priveste absorbtia si disponibilitatea. Nu in ultimul rand, MGS nu poate depasi bariera hemato-encefalica si dozele in exces sunt pur si simplu eliminate. Deci nu se poate vorbi de MGS ca excitotoxina, cum multi afirma fara nici o baza reala. (4)

Altii leaga monoglutamatul sodic de aparitia crizelor de astm bronsic. Studiile contrazic si acest lucru, neexistand nici o diferenta semnificativa intre cei care consumau MGS si grupul de control (5)

Un alt aspect priveste asa-zisele reactii adverse la MGS, manifestate prin dureri de cap, oboseala, amorteli, greata, palpitatii, transpiratii, etc. Studiile au aratat ca intr-adevar aceste efecte pot fi intalnite la oameni, insa la doze ce depasesc 2.5 grame pe zi (6).

Un american obisnuit consuma circa 0.5 grame de MGS pe zi (iar ei nu se dau in laturi de la alimente procesate). Asta demonstreaza ca sansele de a ajunge la doze de 5 ori mai mari pentru a avea anumite reactii adverse (conform studiului anterior amintit) sunt aproape zero.

Care sunt totusi aspectele negative ale MGS ?

Ei bine, fiind un potentator de gust, anumiti producatori sau restaurante abuzeaza de el si acopera calitatea indoielnica a celorlalte ingrediente folosite. Astfel, pot folosi alimente ieftine, fara gust, uneori expirate sau foarte procesate, le adauga MGS si au un produs “bun”.

Un alt aspect, dat fiind aroma si gustul mai intens al alimentelor, poate determina mancatul excesiv si consecutiv probleme de greutate. Dar aici e vorba de auto-control si de intelepciunea fiecaruia in a alege ce si cat sa consume.

In concluzie, monoglutamatul de sodiu nu dauneaza sanatatii, cum din pacate multi considera si promoveaza, insa ca intotdeauna va sfatuiesc sa evitati excesul de alimente procesate si sa consumati alimente proaspete, preferabil crude si preparate in casa.